Only for my Ro readers…
Colectia Erotikos de la Nemira te invita sa explorezi un taram in care totul este permis, dragostea este prilej de vesnica sarbatoare, iar sexul este o manifestare a exoticului. Cuvantul prejudecata lipseste cu desavarsire, in timp ce fiecare clipa de pasiune este savurata ca si cum ar fi ultima.
Gaseste cel mai bun final pentru povestea de mai jos (maxim 350 de cuvinte) si Nemira te premiaza. Te vom nota in functie de imaginatie, talent scriitoricesc si redactarea corecta din punct de vedere gramatical. Este interzisa folosirea cuvintelor licentioase.
· Premiul I: 5 carti din colectia Erotikos
· Premiul II: 3 carti din colectia Erotikos
· Premiul III: o carte din colectia Erotikos
Lasati un comentariu cu deznodamantul propus de voi pana pe 21 mai, ora 00:00, iar pe 22 anuntam castigatorul. Succes!
Si povestea…
Mereu am fost atrasa de barbatii nepotriviti: casatoriti, divortati, posesivi, de 40 de ani. Parca
eram blestemata, vorba lu’ mamaie, unul bun nu se lipea de mine. Mama deja incepea sa isi puna
intrebari cu privire la orientarea mea sexuala, caci nu adusesem niciun individ acasa. De cate ori
imi reprosa acest lucru, imi muscam limba sa nu o sochez. As fi vrut sa ii spun: “Mami, imi place sa
fac sex cu barbati, sa le simt atingerea usor aspra a manilor si respiratia pe pielea mea. Linisteste-
te!”. Dar nu as fi putut sa i-o spun nicioadata. Nu ar mai fi dormit linistita, stiindu-si singura fata,
departe de casa, in capitala fioroasa, devoratoare de suflete ingenue de provincie.
Nu aveam pe cine sa aduc acasa, cu cine sa ma afisez in fata parintilor si rudelor bagacioase,
cand eu insami nu stiam ce sa mai fac sa ma ascund. Imi pria pozitia de amanta. Eram discreta,
iubitoare in intimitate si rezervata in public. Nu voiam ca vreunul din ei sa isi lase nevasta sau
logodnica pentru mine. Voiam doar sa fac sex. De calitate. Sa fiu purtata pe culmile placerii, sa
capat mirosul lui, sa tanjesc dupa greutatea trupului sau ce imi apasa pe fiecare os si sa nu il las
sa paraseasca asternuturile fara sa ma simt complet desavarsita.
Intr-o zi, insa, universul meu de barbati mici de statura, cu inceput de calvitie si abdomen moale
a fost complet daramat de John. De dragul povestirii nu o sa ii folosesc numele adevarat, neaos.
John era sau inca mai este (cui ii mai pasa) jurnalist. Clasicul soarece de biblioteca, cu ochelari,
imbracat simplu, care manca in fiecare zi la Mc, caci era incapabil sa gateasca, si tot slab era.
Daca ar fi trecut pe langa mine, nu l-as fi observat sub nicio forma. Dar viata te aduce intr-un
asemenea context in care ajungi sa cunosti o persoana, desi nu iti doresti, si sa o indragesti atat
de tare tocmai pentru ca este atat de diferita de tot ceea ce ai avut pana acum.
John era un impiedicat si jumatate, scapa totul din mana iar primele partide au fost sinonime cu
haosul. Eu in stanga, el in dreapta.Ulterior, ne-am intalniti undeva la mijloc si a fost perfect. Ma
convingea pe zi ce trece ca sexul este mai bun atunci cand exista sentimente. Trupul meu era
purtat pe alte culmi, iar placerea simturilor atingea supremul. Inima-mi voia sa iasa din piept la
fiecare atingere a sa.
Cu toate ca nu era nici cel mai romantic, nici cel mai atent si in niciun caz cel mai tandru, prezenta
sa in viata mea imi oferea stabilitatea de care nici nu banuiam ca am nevoie. Adesea ma privea
imbatat de fascinatie, de parca in fata ochilor i se infatisa unica femeie din lume. Traiam fericiti,
cu impresia ca nu mai exista altcineva decat noi doi. Nu conta ca prietenele mele nu-l placeau, iar
mama imi repeta obsesiv ca nu e de mine. John era al meu, parte din fiinta mea. Ne completam
perfect si in acea perioada de desfatare amoroasa incepusem chiar sa cred in suflete pereche. Noi
eram acelea.
eram blestemata, vorba lu’ mamaie, unul bun nu se lipea de mine. Mama deja incepea sa isi puna
intrebari cu privire la orientarea mea sexuala, caci nu adusesem niciun individ acasa. De cate ori
imi reprosa acest lucru, imi muscam limba sa nu o sochez. As fi vrut sa ii spun: “Mami, imi place sa
fac sex cu barbati, sa le simt atingerea usor aspra a manilor si respiratia pe pielea mea. Linisteste-
te!”. Dar nu as fi putut sa i-o spun nicioadata. Nu ar mai fi dormit linistita, stiindu-si singura fata,
departe de casa, in capitala fioroasa, devoratoare de suflete ingenue de provincie.
Nu aveam pe cine sa aduc acasa, cu cine sa ma afisez in fata parintilor si rudelor bagacioase,
cand eu insami nu stiam ce sa mai fac sa ma ascund. Imi pria pozitia de amanta. Eram discreta,
iubitoare in intimitate si rezervata in public. Nu voiam ca vreunul din ei sa isi lase nevasta sau
logodnica pentru mine. Voiam doar sa fac sex. De calitate. Sa fiu purtata pe culmile placerii, sa
capat mirosul lui, sa tanjesc dupa greutatea trupului sau ce imi apasa pe fiecare os si sa nu il las
sa paraseasca asternuturile fara sa ma simt complet desavarsita.
Intr-o zi, insa, universul meu de barbati mici de statura, cu inceput de calvitie si abdomen moale
a fost complet daramat de John. De dragul povestirii nu o sa ii folosesc numele adevarat, neaos.
John era sau inca mai este (cui ii mai pasa) jurnalist. Clasicul soarece de biblioteca, cu ochelari,
imbracat simplu, care manca in fiecare zi la Mc, caci era incapabil sa gateasca, si tot slab era.
Daca ar fi trecut pe langa mine, nu l-as fi observat sub nicio forma. Dar viata te aduce intr-un
asemenea context in care ajungi sa cunosti o persoana, desi nu iti doresti, si sa o indragesti atat
de tare tocmai pentru ca este atat de diferita de tot ceea ce ai avut pana acum.
John era un impiedicat si jumatate, scapa totul din mana iar primele partide au fost sinonime cu
haosul. Eu in stanga, el in dreapta.Ulterior, ne-am intalniti undeva la mijloc si a fost perfect. Ma
convingea pe zi ce trece ca sexul este mai bun atunci cand exista sentimente. Trupul meu era
purtat pe alte culmi, iar placerea simturilor atingea supremul. Inima-mi voia sa iasa din piept la
fiecare atingere a sa.
Cu toate ca nu era nici cel mai romantic, nici cel mai atent si in niciun caz cel mai tandru, prezenta
sa in viata mea imi oferea stabilitatea de care nici nu banuiam ca am nevoie. Adesea ma privea
imbatat de fascinatie, de parca in fata ochilor i se infatisa unica femeie din lume. Traiam fericiti,
cu impresia ca nu mai exista altcineva decat noi doi. Nu conta ca prietenele mele nu-l placeau, iar
mama imi repeta obsesiv ca nu e de mine. John era al meu, parte din fiinta mea. Ne completam
perfect si in acea perioada de desfatare amoroasa incepusem chiar sa cred in suflete pereche. Noi
eram acelea.
Mai apoi……
… m-am angajat ca assistant manager la o firma. Toate visele mele au devenit realitate si ma simteam cu adevarat implinita , cu toate ca nimeni nu ma sustinea in relatia cu John . Cateodata ma simteam singura , dar stiu ca atunci cand veneam acasa ma astepta omul care ma intelegea dintr-o privire .Si cu toate astea ma indoiam de noi , de relatia asta , de fericirea mea si in momentele mele de filozofat ( la o cafea si o tigara ) ma gandeam ca in curand „norisorii roz” o sa imi fuga de sub picioare.
Si cata dreptate am avut…
Era 1 noaptea . Eu si John ne intindeam pe canapeaua din apartamentul lui si ne uitam la un film psihologic care ne bagase pe amandoi in ceata. Dintr-o data , telefonul suna . Raspund si parca intr-o secunda am simtit ca nu ma mai tin pe picioare . O buna prietena a avut un accident de masina si e in coma la spital . I-am spus lui John , care nu a schitat nici un gest , desi ma vedea in lacrimi . Ca raspuns am primit : „De ce as merge? Ele ne-au sustinut vreodata?” . Nu puteam crede , cine este omul asta a carui privire este rece ca gheata ? Eu care alaturi de el ma credeam o Ioana D’arc si eram gata sa lupt cu intreaga lume , sunt lasata balta. Apoi mi-a dat o replica care a durut al naibi de rau :
„ M-am saturat sa iti pese de altii . Vad ca nu esti pentru viata in doi .Poftim ! Aici sunt lucrurile tale , pleaca din viata mea!”. Am ramas muta .Imi venea sa rad si sa plang in acelasi timp si singurul lucru pe care l-am putut face a fost sa imi i-au lucrurile si sa fug.
In seara aceia mi-am dat seama : Exista 2 tipuri de femei : cele perfecte de nevasta si cele perfecte de amanta. De atunci mi-am cautat fericirea doar in cearceafuri straine si pentru cateva ore o gaseam.
____
Sper ca o sa va placa …imi pare rau ca limita e asa de mica , m-au napadit ideeile :))
Dupa o perioada lunga de vreme mi-am dat seama insa ca parinti si prieteni mei au avut dreptate…nu mi se parea corect sa ma mint si pe mine si pe el crezand ca totul este roz. Lucrurile eu luat o intorsatura radicala: cand veneam acasa nu mai simteam aceias iubire si caldura care ma intampina de fiecare data, el evita cand venea vorba de sex, spunand ca nu prea are chef si ca se simte obosit. Care sa fie cauza? nici eu nu stiu,poate ca ne-am plictisit unul cu altul si am vrea sa facem o pauza sa reflectam asupra relatiei si iubiri. In concluzie: cateodata trebuie sa luam in seama si parerile altora si mai ales ele parintilor nostri…
Mai apoi, mi-am dat seama ca zilele fara John sunt mult prea lungi, mult prea triste. Am hotarat sa ne mutam, oficial, impreuna desi se instalase la mine din prima zi. Stii ca traiesti cu un barbat in casa cand capacul la toaleta este mereu ridicat, iar tubul de pasta de dinti sta in permanenta fara capac. Dar nu ma deranja. Lui John i-as fi iertat orice : dezordinea, vorbele aruncate uneori fara rost si cine stie cate altele.
Mama nu se schimbase, tot nu era de acord cu povestea noastra de dragoste, desi ma vedea fericita. Uneori aveam impresia ca este incapabila sa se bucure pentru mine, ca ar fi un efort prea mare pentru ea. Treptat, ne-am racit, nu am mai vorbit si nu trece nici macar o zi fara sa o detest ca m-a putut indeparta in acest fel.
Il am pe John, suntem fericiti si este tot ceea ce conteaza. Inca mai lasa pasta de dinti fara capac si tot nu ma supar. In vara ne vom casatori, undeva pe o plaja, cu putini oameni in jurul nostru. Sper sa vina si mama.
…am primit o veste ce urma sa ne schimbe viata si ne zguduie existenta linistita pe care o savuram cu pofta. John era bolnav de ani de zile, fara sa stie si un banal control medical a scos la ideala crudul adevar.Doctorii ii dadeau maxim un an. Blestem si acum ziua cand am aflat. As fi vrut sa nu stiu, sa ne putem bucura orbeste de dragostea noastra.
Dupa aceasta lovitura, ma mai temeam de un singur lucru, care din pacate s-a adeverit. In loc sa profitam de putinul timp pe care il mai aveam impreuna, John m-a respins cu desavarsire. Imi repeta obsesiv ca nu ma mai poate privi. Imi cerea sa plec, sa imi refac viata si sa uit ca l-am cunoscut vreoadata. Totul a culminat cu o cearta cand m-a lovit. Nu l-as fi crezut in stare. Atunci mi-am dat seama ca lupt in zadar pentru el, pentru noi. A doua zi a plecat. Mi-a lasat cateva randuri scrise pe o bucata de hartie ingalbenita : « Iarta-ma si uita-ma. Nu ma mai intorc. Vreau sa mor singur ».
Aflasem de la un prieten comun ca ar fi plecat in strainatate, dar nimeni nu stia unde. John venise ca o furtuna in viata mea si plecase la fel, lasand in urma amintiri frumoase, regrete dar si un viitor dificil. Eram insarcinata.
Mai apoi … cand totul parea sa fie linistit si eu implinita pentru ca am o viata frumoasa, l-am cunoscut la serviciu pe Mihai. Era un barbat cu 5 ani mai copt decat mine si era foarte chipes. El era un om de afaceri, se imbraca tot timpul la costum. Cand trecea printr-o incapere, lasa in urma sa mirosul parfumului sau scump si imbietor. Simteam ca ma pierd in prezenta sa, dar niciodata nu lasam sa se vada acest lucru. Printre primele lucruri pe care le-am remarcat la el a fost si faptul ca nu avea verigheta, deci nu era insurat sau cel putin vroia sa lasa aceasta impresie. Nu dupa mult timp de cand l-am vazut prima oara, Mihai m-a invitat in oras. Apoi m-a invitat la el acasa, dar m-am simtit destul sa rau sa stiu ca il insel pe John si am refuzat.
Iesirile au continuat. Pana la urma m-am dus la el si nu am regretat pasul pe care l-am facut. Serile petrecute alaturi de el mi se pareau fenomenale. Ne potriveam. Il simteam ca ma vrea si stia cum sa ma faca sa ma gandesc la el mai tot timpul si mai ales reusea sa ma faca sa revin la el acasa cu sufletul la gura.
John nu observase nici o schimbare la mine. Se comporta ca intotdeauna.
Intr-una din zile m-am simtit rau. Urma ca in acea seara sa il vad din nou pe Mihai. I-am spus ca va trebui sa amanam pentru ca ma simt rau.
Zilele in care m-am simtit rau au continuat. A trebuit sa ma internez in spital pentru a-mi face analizele . John venea zilnic sa ma viziteze.
In tot acest timp eu il cautam pe Mihai, dar acesta nu imi mai raspundea la telefon. Dupa ce am reinceput munca l-am vazusem cu alta tanara. M-a zarit si el, dar s-a facut ca nu ma cunoaste. M-am simtit proasta pentru faptul ca l-am inselat pe John,omul care a fost alaturi de mine intotdeauna si la rau si la bine.
Il iubesc pe John!
———————————-
Am inceput sa scriu si nu m-am mai oprit. Am inceput sa sterg ce era in plus si sa fac o incheiere scurta. <3 Sper sa va placa! Pupicei!
Am devenit nelinistita. Stii sentimentul acela ca ceva, nu tocmai placut, trebuie sa se intample ? Imi reveneau vechile obiceiuri. Desi in ultimul an nu mai privisem niciun alt barbat in afara de John, brusc am inceput sa ii observ pe ceilalti. Am inceput sa le accept cadourile, complimentele si chiar invitatiile. Nu se intamplase nimic mai mult cu ei, dar imi aminteam cum era cand primeam atentie din partea barbatilor. De cand il cunoscusem pe John, ma facusem total indisponibila pentru restul. Asa era corect. Dar nu era ce simteam.
Si desigur, totul se rasfrangea asupra lui John. Incepuse sa ma enerveze, sa il compar constant cu ceilalti. Eram in acel punct al relatiei in care el nu se mai chinuia sa ma surprinda sau sa imi spuna din senin vorbe frumoase. Chiar si « te iubesc-ul » il spunea numai dupa ce faceam sex. Aveam impresia ca este felul lui de a-mi multumi pentru orgasm.
Acum a intrat Mario pe fir. Ma alinta, imi cumpara bijuterii si ciocolata belgiana. Inca nu am facut sex, desi uneori ma abtin cu greu. Nu stiu ce sa fac. Daca mi-ar da John un semn ca putem trece peste rutina ce s-a instalat in vietile noastre. As vrea sa ne regasim, as vrea sa ne despartim, as vrea sa il vad in fiecare zi, as vrea sa plece pentru totdeauna. Nici eu nu mai stiu.
Mai apoi……. Intr-o seara cand ma indreptam spre apartamentul pe care eu si John il imparteam numai de 2 saptamani , ma impiedic din cauza noilor mei pantofi si cad deloc gratios intr-o balta plina cu apa de ploaie. Imi venea sa mor de rusine mai ales ca nimeni nu se oferea sa ma ajute.Insa de odata cineva imi ofera o mana de ajutor. Zambesc jenata si cand imi indrept ochii in jos observ verigheta ce stralucea pe degetul inelar. Barbatul era foarte chipes,dar nu apuc sa il vad prea bine, ii multumesc din fuga si ma indepartez cu ochii in pamant si cu fata rosie de rusine.
O seara mai tarziu , la un restaurant John imi face cunostinta cu Ian si sotia lui Audrey, o femeie de o frumusete rece. Se pare ca Ian era un vechi coleg de la jurnalism a lui John, cunoscut de toti ca fiind un Don Juan cinic care s-a casatorit din nevoia de a urca pe scara sociala.
Nu ii spusesem nimic lui John de accident si nici de salvatorul meu pe care il recunoscusem ca fiind Ian. Mai rau se pare ca si el ma recunoscuse si toata seara imi tragea priviri cu subinteles,chiar imi atinsese piciorul pe sub masa.Audrey cu o fata schimonosita de gelozie ma privea cu o impasivitate falsa, prefacandu-se ca nu stie ce face sotul ei. Incercam sa rad discret la glumele sale, si sa ma feresc din calea mainilor lui pe care le punea ori pe bratul sau piciorul meu si sa nu ii dau nici un motiv ca sa creada ca ii raspund la avansuri.
M-am scuzat pentru moment de la masa ca sa merg la baie,insa aproape imediat Ian ma ajunge din urma si ma impinge in toaleta . Spunea tot felul de cuvinte cum ca imi stia trecutul si pasiunea mea pentru barbati casatoriti si daca nu vreau ca John sa afle de o presupusa aventura a mea trebuie sa ii fiu amanta. Privirea mi se intuneca la gandul ca puteam sa il pierd pe John din cauza trecutului meu .Nu stiam ce sa fac , sa ii cedez lui Ian sau il pierd pe John? Gandurile mi se invalmaseau prin cap, cand un zgomot puternic se aude si il vad pe Ian cazut la pamant,iar John il privea amenintator ,cu pumnii atat de stransi incat mainile i se albira.Nu-l vazusem niciodata pe John furios, cu ochii reci si lipsiti de inocenta lor obisnuita. Se intoarce catre mine si ma ia de mana atat de violent incat am tresarit de frica . Am iesit
ca o furtuna din restaurant , insa apuc sa vad ochii lui Audrey plini de durere si de o oarecare ciuda si realizez ca ea i-a spus tot. John nu se opreste decat atunci cand ajungem in fata apartamentului.Nu vroiam sa il pierd si incep sa bolborosesc tot felul de scuze si pareri de rau , sa ii spun ca nu vroiam sa il insel cu Ian si ca il iubesc. Lumina glaciara din ochii lui de mai inainte incepea sa se topeasca si privirea lui isi capata blandetea ei fireasca. Il priveam fara sa ii mai spun nimic cand gura se cobori asupra buzelor mele , zdrobindu-le intru-un sarut gingas,dar care avea o tenta posesiva. Nu am mai fusesem sarutata asa pana atunci,mintea mi se facu o ceata deasa, iar picioarele gelatina. John deschide usa de la apartament extrem de grabit,insa inainte de a termina sarutul ,imi sopteste in ureche cu o voce ragusita de pasiune ca trecutul nu conteaza,ca va avea incredere in mine mereu si ca ma iubea mai mult decat orice in lume indiferent de barfe , de faptul ca ai mei nu il placeau sau de faptul ca intr-o zi as putea sa il parasesc. Imi venea sa plang insa sarutarile lui tot mai insistente ma trimiteau in alta reverie. John parca se schimbase, devenise brusc mai tandru , imi soptea tot felul de cuvinte de amor si dorinte.
La acele cuvinte buzele mele se arcuira intr-un zambet promitator si am inchis usa in urma nostra.
Sfarsit
Sper ca va placut !
Mi-am adus aminte de o vorba pe care mama mi-o spunea mereu : nu cunosti un om decat daca locuiesti cu el. Pasul urmator a fost ca eu si John sa ne mutam impreuna. Activitatile casnice, atat de necunoscute pana atunci, au devenit treptat naturale. Imi placea sa gatesc, sa fac curat, sa calc pentru barbatul meu. Camasile sale primeau intotdeauna atentie deosebita din partea mea.
John era tot universul meu, totul se invartea in jurul lui : programul meu era in functie de al lui, mancam cand manca el, faceam sex cand avea el chef.
Intr-o zi m-am uitat in oglinda si nu mi-a placut ce am vazut : purtam sort si aveam un fier de calcat in mana. Asa ajunsesem ? O gospodina ? O femeie casnica ce isi asteapta barbatul in fiecare seara cu masa pusa ? Puteam mai mult de atat si meritam mai mult.
Ceva trebuia sa se schimbe. John trebuie sa dispara din viata mea.